România africană de lângă noi...

 

Odată ajuns pe prelungirea străzii Petre Pandrea din Balş , prima întrebare pe care şi-o pune fiecare este  „Nu cumva am greşit ţara?” sau „Cum or fi ajuns papuaşii ăştia printre noi”?  Case părăginite care au în loc de geamuri nailoane evchi strânse probabil de pe malul Olteţului, animale rătăcite pe străzi fără a exista teama că se poate întâmpla să fie furate, copii pe jumătate îmbrăcaţi sau chiar goi indiferent de anotimp, toate pot fi găsite pe această stradă de la periferia Balşului. Populaţia majoritară a acestei străzi este formată din rudari. Aceştia au populat  strada dintre gară şi malul stâng al Olteţului în anul 1985, fără a fi proprietari de drept ai terenurilor. Şi-au construit şi locuinţe dintre care majoritatea din chirpici sau paiante. Începând cu anul 1994, administraţia orăşenească a decis să le facă documente pentru terenurile pe care existau deja edificiile. Primăria Balş a alocat de-a lungul vremii fonduri pentru realizarea unei reţele de curent electric şi acoperirea străzii cu balast, fiind unul dintre puţinele lucruri de care beneficiază şi în ziua de azi. S-a vorbit mai mult timp despre un drum Express Eu

ropean care să lege Craiova de a-

utostrada Bucureşti-Piteşti, proiect care dacă ar fi pus în aplicare ar afecta două dintre locuinţele acestei străzi. Desigur, cu ajutorul unor fonduri guvernamentale cele două case ar fi fost reconstruite într-o altă locaţie.Mai tot timpul, pe strada care poartă numele scriitorului Petre Pandrea predomină liniştea. O linişte a sărăciei şi a traiului medieval pe care îl duc locuitorii de aici.Puţini cunosc condiţiile de supravieţuire ale acestor rromi, pentru că strada cu pricina este situată într-in loc mai puţin frecventat.De remarcat faptul că deşi nu au nici măcar gard, unii locuitori ai străzii bălşene au antene MAX pentru captarea mai multor canale TV. Vorba proverbului „Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul”.Şi cu toate astea, starea lor de spirit este una optimistă. Singurele griji sunt acelea pe care le are orice animal  : crearea unui habitat, perpetuarea speciei şi asigurarea hrănii prin diferite metode. Rezidurile menajere sunt folosite pe cât posibil, iar ceea ce rămâne neutilizat este aruncat nu prea departe de casă, în groapa din faţa curţii (dacă poate fi numită curte). Fecalele animalelor sunt folosite pentru lipitul zidurilor, iar materialele din plastic sau metal sunt duse la reciclare în schimbul banilor.Rudarii bălşeni au în schimb abilităţi de invidiat în ceea ce priveşte cioplitul în lemn, din care creează linguri şi vase casnice. Oare când va ajunge şi pe aceste meleaguri secolul XXI ?!?!

 

Andrei Lupu

(usher_bals@yahoo.com)