26 de ani de rock la Bals

În Balş a ajuns curentul „rock” în anul 1982, prin trupa care atunci se numea „Asterisc”. De atunci, rockul a existat întotdeauna în oraşul de pe malurile Olteţului, deşi resursele financiare nu au făcut ca trupa să poată trăi numai din muzică. Dintre membrii primei trupe înfiinţate în Balş, a mai rămas un singur membru, Marius Stănescu. Trupa care astăzi poartă numele de „floarea Soarelui” a fost înfiinţată în urmă cu patru ani din fuziunea trupelor Karma din Balş (fosta „Asterisc”) şi fosta trupă folk Alutus, din Slatina. În prezent numără cinci membri, iar stilul adoptat este cu totul diferit decât se cânta înainte de formarea Florii Soarelui de către fiecare trupă. Trupa din Balş cântă un rock progresiv, şi niciodată nu au mers până la un rock dur, extrem. În decursul întregii perioade în care s-a cântat rock în Balş, trupele au activat în „Casa Tineretului” din localitate. Ultima schimbare a componenţei trupei a fost în urmă cu doi ani, când basistul trupei a renunţat la muzică pentru un alt mare hobby, motociclismul. Cu numele de scenă Relu, Mugurel, Vany, Ionuţ şi Marius, trupa concertează pe oriunde are ocazia şi de fiecare dată lasă o impresie bună. Este, după cum spunea Marius Stănescu, cel mai vechi membru al trupei, „o surpriză”, pentru că regiunea unde îşi face pregătirile trupa este cunoscută drept una săracă în ceea ce priveşte genul rock. În perioada în care se numea Karma, trupa a avut mai multe ieşiri din ţară şi a câştigat tot ceea ce se putea câştiga la un concurs. Au uimit cu prezenţa prin Elveţia, Ucraina şi în toate oraşele importante din România. Karma a câştigat două premii foarte importante printre multe altele. Unul este „Constelaţii Rock „ din Râmnicu Vâlcea şi cel de-al doilea în Buzău, la competiţia muzicală „Top T”, care are loc şi astăzi. Nici palmaresul trupei „Alutus” din Slatina nu este mai prejos, aceasta câştigând festivalul naţional de folk „Om Bun”. Majoritatea pieselor sunt scrise de Adrian Botnaru, compoziţia sonoră fiind compusă fie de Marius Stănescu, Ionuţ Bălăilă, fie de întregul grup. În momentul de faţă, trupa are suficiente melodii cât să scoată două discuri, însă lipsa unui impresar profesionist îşi spune cuvântul.
„În prezent cântăm la mai multe instrumente, printre care două chitări, tobe, bas, clape blok-flote, muzicuţă şi trei voci. În România există şi trupe care trăiesc – şi trăiesc bine – din rock, însă acestea pot fi numărate pe degete. Părerea mea este că gusturile muzicale se dezvoltă pe la sfârşitul gimnaziului, timp în care contează foarte mult influenţele din exterior. În momentul de faţă, cele mai ascultate genuri din România sunt dance-pop-disco, iar maneliştii sunt cei care încasează sume colosale. De asemenea, sunt de părere că dacă ar participa la concerte live de diferite genuri, tinerii români ar alege rockul. Circa 90% dintre cântările trupei noastre au loc pe bani foarte puţini, iar suma pe care am investit-o până acum în instrumente n-o pot spune, pentru că ne-ar decapita soţiile (la figurat). Nu avem niciun sponsor, însă Fundaţia Judeţeană pentru Tineret ne ajută foarte mult prin sala de repetiţii pe care ne-a pus-o la dispoziţie în Balş, la Casa Tineretului. De asemenea, mari ajutoare pentru noi sunt Marin Hristea, care ne ajută benevol să termoizolăm şi să fonoizolăm spaţiul unde ne facem repetiţiile şi Dan Dragne, fost membru al trupei Karma. Muzica este un mare hobby al fiecăruia dintre membrii trupei „Floarea Soarelui. Chiar dacă niciunul dintre noi nu are studii muzicale, avem cu toţii cunoştinţe temeinice în acest domeniu. Până acum am concertat alături de trupe ca Iris, Cargo, Holograf, Semnal M, Taxi, Ţăndărică şi mulţi alţii. În trecut, atât trupa Karma cât şi trupa Alutus au reuşit să scoată câte un album, dar din păcate lipsa banilor nu-i permite şi trupei de astăzi să-şi pună piesele într-un album.
Legat de numele trupei de acum, „Floarea Soarelui” despre care ne întreabă toţi, pot spune că l-am ales pentru că într-o oarecare măsură ne regăsim în el. Şi noi, ca şi floarea soarelui, umblăm după lumină. Sper să o găsim cândva”, ne-a declarat „căpitanul” trupei, Marius Stănescu. Întrebându-l care este relaţia trupei de rock cu credinţa, acelaşi marius stănescu ne-a răspuns cu unul dintre versurile uneia dintre melodiile cântate de trupă: „...Doamne, fă din mine mireasma viselor Tale”, la care a adăugat că este eronată ideea că rockul este inamicul credinţei.

Andrei Lupu
(usher_bals@yahoo.com)