Sedinta cu scantei la Bals

Miercuri, la orele 15.30, într-una din sălile Primăriei Balş a avut loc o şedinţă extrem de importantă pentru o parte dintre locuitorii oraşului de pe Olteţ. Tema care i-a adus laolaltă pe reprezentanţi ai SC Termex SA, ai primăriei Balş, ISU, APM şi ai locuitorilor din zona cea mai afectată de poluarea produsă de fabrica condusă de Gheorghe Creţan a fost dezbaterea primirii autorizaţiei de funcţionare de la APM pentru următorii ani. Sala de şedinţe a primăriei Balş a fost aproape plină de susţinători ai Termexului şi de nemulţumiţi. La întâlnire a fost prezent ;i viceprimarul Balşului Cornelia Smarandache, care a fost un moderator şi totodată un împăciuitor al părţilor. Spiritele s-au încins imediat după ce reprezentantul APM , biologul Buinea Păuna a citit rezultatele evaluărilor de mediu făcute de firme autorizate pentru astfel de controale, iar noxele s-au găsit în general peste normele admise, dar nu în situaţii critice care să pună serios în pericol sănătatea locuitorilor din jur. S-au prezentat pe rând rezultatele pentru emisiile de noxe pentru apă, aer şi zgomot. Cea mai mare nemulţumire a vecinilor Termexului a fost cantitatea mare de zgură care este emanată pe cele trei furnale ale societăţii. Cetăţenii prezenţi au format două tabere. Unii dintre ei sunt cei care au lucrat mulţi ani în fabrica respectivă şi au susţinut că s-a diminuat vizibil cantitatea de zgură emanată. Alţii însă văd o schimbare, dar una extrem de mică. Dintre cei afectaţi de cantitatea de noxe la care sunt supuşi pentru că locuiesc în apropierea fabricii cu pricina, s-au aflat şi următorii bălşeni care au afirmat:
„Problema poluării în Balş în zona vecină Termexului este una veche. Această zgură ne-a distrus atât bunuri materiale, cum ar fi acoperişurile caselor sau tabla de pe maşini, dar totodată ne-a distrus unora dintre noi sănătatea, lucru foarte grav. Spre exemplu, din cauza fabricii Termex eu m-am îmbolnăvit de astm bronşic. La fel i s-a întâmplat şi fiului meu încă de la vârsta de doi ani şi jumătate. Acest fapt l-a făcut să nu-şi poată termina armata, pentru că avea o insuficienţă respiratorie serioasă. În acest moment, eu am o reducere respiratorie de 38%, şi asta numai din cauza aerului irespirabil pe care sunt nevoită să-l suport zi de zi. Nu am nimic cu conducerea fabricii, ba chiar îmi sunt simpatici. Nu am vorbit niciodată cu ei până acum. Dar pe mine mă interesează sănătatea mea şi a familiei mele şi pagubele materiale pe care sunt nevoită să le suport. Am pus tablă zincată pe casă în urmă cu doi ani, iar când plouă sunt nevoită să urc în pod pentru a pune vase în locurile pe unde pătrunde apa, deoarece tabla este perforată. Tot în pod îmi pun la uscat şi rufele albe, pentru că afară se umplu de rugină. Nu e frumos, nu e uman şi nu e bine! Trebuiesc înlăturate aceste anomalii cumva!” (Olimpia Ionescu, fost profesor)
„Nimeni nu vrea să se închidă fabrica, dar să se muncească sub normele prevăzute de lege! Au fost găsite foarte puţine necomformităţi în funcţie de ce este în realitate. Este adevărat că au venit mai multe comisii care au luat mai multe probe, dar nu au făcut nimic! L-am invitat pe domnul director Creţan la mine acasă pentru a-i arăta ce am eu în curte. Dacă acum mergeţi cu toţii la mine şi stăm să bem o cafea în aer liber, veţi putea vedea că nu se poate bea. Nu vreau să ne duşmănim, ca vecini, dar nu se mai poate aşa. Am toată casa dotată cu termopane, dar sunt roşii de zgură. Zăpada a fost tot roşie când a nins. Nu sunt omul care să primesc ceva, dar inhalez tot timpul praf, iar pe fiecare obiect din acea curte eu am dat bani. Toate se duc pe apa Sâmbetei” (Nicolae Barbu).
„Azi-dimineaţă când am dus copilul la grădiniţă am fost nevoită să-i pun fularul la ochi, pentru a nu-i intra zgura în ochi. Am vândut o maşină Dacia pentru 500 de lei, pentru că era ciuruită de zgura Termexului, aşa cum sunt foarte multe maşini din această zonă! Astă toamnă, am fost nevoită să arunc jumătate din varză, pentru că era necomestibilă de la atâta zgură care se depusese. Vă rog să faceţi ceva care să ne ferească de această zgură!”. (Elena Ungureanu, mămică)
Au fost şi persoane care au fost de părere că fabrica a suferit mai multe modificări în bine. Printre ei s-a aflat şi Constantin Chiroiu, care a afirmat că „Gardul este singurul care mă desparte de fabrică. Faţă de anii 2000, acum au fost aduse dotări de ultimă generaţie care opresc o mare parte din zgura emanată. Mai este nevoie de unele modificări la nivelul sistemelor de captare a zgurei, dar nu se pot face toate de-odată. Este nevoie de investiţii uriaşe pentru a face totul ca la carte”.
Patronul SC Termex explicat sub o tonalitate foarte calmă şi cu un zâmbet continuu:
„Cunosc foarte bine atât aspectele pozitive cât şi pe cele negative. În această sală sunt oameni care au lucrat în fabrică şi oameni care sunt nemulţumiţi. Cei care au lucrat cunosc mai bine situaţia prin care trece acum fabrica şi văd mai bine modificările ce au avut loc. Problemele sunt reale, nu ascundem nimic. O să vă spun ce am făcut şi ce vom face. Fabrica este cea mai veche din fostul judeţ Romanaţi, fiind construită în 1895. S-au desfăşurat activităţi metalurgice şi de cromare. Dacă citim atent raportul de mediu vom vedea că au fost mult mai multe probleme. În ceea ce priveşte noxele pe care le emanăm în apă, pot spune că în anul 2005 am reparat şi pus în funcţiune instalaţiile de tratare. În cazul aerului, am confecţionat cicloane, iar săptămâna trecută am pus în funcţiune instalaţia de recuperare de la al III-lea furnal. La curăţătorie şi şlefuire, praful este captat într-un bazin, luat cu paleţi şi pus într-un spaţiu care să nu-i permită împrăştierea. Am introdus vopsitoria ecologică în câmp electrostatic. În ceea ce priveşte sunetul, avem o sonetă nouă care are sunete reduse. A existat o preocupare continuă de a face ceva şi mai adaug că nimeni nu ne-a dat un leu. Doresc să pot realiza ce vor vecinii mei.am înţeles că principala problemă este poluarea aerului, fapt pentru care vreau să aduc motoare cu inducţie pentru turnătorie, ceea ce ar rezolva această problemă. Să nu credeţi că dacă se va închide Termexul, Creţan va muri de foame! Într-un an de zile, problema va fi rezolvată! ”.
În urma acestei şedinţe care a avut loc pentru prima dată pe această temă, ambele părţi au ajuns la un consens şi singurul lucru care-i rămâne directorului fabricii-problemă este să se ţină de cuvânt şi rezolve în perioada precizată această mare problemă care-i roade pe bălşenii din zona „Jiul”. Toate problemele discutate au fost consemnate într-un raport al APM, urmând să se stabilească şi oficial ce modificări trebuie să mai suporte fabrica pentru a nu se mai afla pe lista neagră a cetăţenilor din preajma ei.

Andrei Lupu
(usher_bals@yahoo.com)